Programul „Civil vs. Civil” își propune să descopere și să analizeze în ce măsură societatea civilă maghiară din România contribuie la consolidarea comunității maghiare din țară și, în general, la democratizarea societății românești.
În prima etapă a programului „Civil vs. Civil”, ne propunem să analizăm activitățile ONG-urilor, proiectele, mișcările civice, grupurile de acțiune și inițiativele de dezvoltare comunitară pentru a examina dacă aceste inițiative (fie că sunt finanțate sau realizate prin eforturi proprii) întăresc sau slăbesc procesele de democratizare ale comunității maghiare și ale elitei politice maghiare din România.
Analizele noastre nu pot ignora faptul că societatea civilă maghiară din România se confruntă cu o lipsă enormă de resurse și funcționează într-o relație de dependență puternică: pe de o parte, de resursele furnizate de statul maghiar, iar pe de altă parte, de resursele gestionate de Fundația Communitas, administrată de UDMR. Accesul la proiectele Uniunii Europene oferă resurse în principal organizațiilor civile care funcționează în mod instituționalizat, având o bază financiară și infrastructurală relativ stabilă.
În cadrul programului, vom analiza și proiectele comunitare cu caracter grassroots, în domeniile protecției minorităților și afirmării drepturilor acestora, protecției drepturilor femeilor și copiilor, dezvoltării durabile, precum și modul în care diferitele tipuri de ONG-uri axate pe protecția drepturilor și dezvoltarea durabilă interacționează cu elita politică maghiară din România și ce influență au în instituțiile de stat din țară, și ce proiecte internaționale de advocacy implementează.
Aceste analize sunt necesare deoarece comunitatea maghiară din România este una dintre cele mai mari comunități minoritare din Europa, iar viitorul acestei comunități este puternic determinat de forța sa de advocacy și lobby la nivel local, național și internațional. În prezent, în Uniunea Europeană comunitatea maghiară din România ocupă un loc relativ invizibil pe paleta comunităților minoritare, și în comunitate a început un proces puternic de marginalizare. Dorim să înțelegem cauzele acestui fenomen și să modelăm posibilele schimbări din perspectiva drepturilor omului și a dezvoltării durabile.
În etapele ulterioare ale programului, vom analiza impactul UDMR și al statului/guvernului maghiar asupra funcționării societății civile, mai precis, cum politica de sprijin a statului maghiar și a elitei politice maghiare din România influențează funcționarea societății civile maghiare din România, întărirea sau slăbirea democrației, și de asemenea, dorim să analizăm cât de eficiente și orientate spre dezvoltarea comunității sunt răspunsurile la provocările societății civile maghiare din România.