Grupul civic Concerned Citizens a fost înființat în decembrie 2023 cu scopul de a contribui activ la consolidarea transparenței și integrității vieții publice în România, inclusiv în comunitatea maghiară din România. Desfășurăm activități în domenii strategice pentru dezvoltarea democrației, monitorizând și analizând activitatea partidelor politice, a societății civile și a mass-media. Scopul proiectelor noastre este de a încuraja aleșii locali, actorii societății civile și mass-media să contribuie activ la consolidarea democrației și a statului de drept în România, inclusiv în comunitatea maghiară. În anul super-electoral 2024, vom monitoriza constant mesajele de campanie ale partidelor politice românești și modul în care acestea sunt reprezentate de mass-media.
Marcel Ciolacu, prim-ministrul României și președintele PSD, a demarat recent campania electorală în acest an super-electoral.
Considerăm inacceptabil și condamnăm faptul că prim-ministrul României construiește campania sa pe un discurs contrar valorilor Uniunii Europene și euroatlantice: discursurile sale de campanie desfășurate până acum în orașele Transilvaniei au fost fundamentate pe mesaje naționaliste.
Premierul Ciolacu, prima oară pe 27 ianuarie la Satu Mare, apoi pe 23 februarie la Târgu Mureș și o zi mai târziu la Toplița și Covasna, contrar Constituției României și ignorând dreptul internațional, a definit comunitatea maghiară din România drept români de etnie maghiară („cu toți suntem români”, „Ei sunt cu adevărat români de etnie maghiară, că trăiesc în România”, „Și ei sunt români”, „Români de etnie maghiară”, „români, indiferent de etnie”, „situația mai specială”, „vorbim de fapt de români de etnii diferite”, „este evident că aici conviețuim cu toți împreună, vorbim de fapt, și cred că nimeni nu o să spună altceva, vorbim de fapt de români, de români de etnii diferite, de etnie maghiară, de etnie ucraineană, de etnie germană, care conviețuim împreună în România”). Astfel, Ciolacu a ignorat Constituția României, care garantează dreptul la identitate al minorităților naționale, omițând în mod conștient termenul „cetățean” din definiția minorităților naționale, care oficial sunt denumite cetățeni români de diverse etnii.
Constituția României prevede:
ARTICOLUL 6.
(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.
Constituția stabilește clar că identitatea minorităților naționale trebuie respectată și că România garantează păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității minorităților naționale, iar legile românești de asemenea prevăd în acest spirit drepturile minorităților.
Îi recomandăm prim-ministrului să ia în considerare că alineatul al doilea al articolului menționat se încheie astfel: „… cu ceilalți cetățeni români”, și în niciun caz astfel: „… cu ceilalți români”.
Pe lângă faptul că în discursul său Marcel Ciolacu a privat comunitatea maghiară din România de propria identitate, a abordat subtil căsniciile și prieteniile mixte româno-maghiare dintr-o perspectivă majoritară, fără a lua în considerare caracterul delicat al acestor relații, mai ales din punctul de vedere al unei minorități.
Discursul premierului la Toplița a fost marcat de prejudecăți stereotipice. A evidențiat dezavantajele cauzate de utilizarea limbii materne de către comunitatea maghiară:
„Mai veneau la mine şi îmi spuneau am fost pe la Topliţa şi am intrat într-un magazin, iar doamna care mă servea nu ştia româneşte. Este posibil şi acest lucru. Dar, iertaţi-mă, se condamnă singură acea doamnă care nu ştie româneşte în inima României. Cine o îndeamnă să nu înveţe româneşte în România fiind cetăţean român, greşeşte. De fapt şi de drept singură se izolează într-o anumită arie geografică. Dacă ar termina o facultate la Bucureşti nu ar avea nicio şansă să îşi găsească o meserie la Bucureşti sau la Iaşi sau în altă parte a ţării. Nu e ceva care îmi inspire mândria. Nu ştiu să vorbesc româneşte în România, de fapt, te condamni singur să nu evoluezi”
Subliniem că la Toplița nu există, nici măcar accidental, vreun vânzător maghiar care să nu știe românește. În micul oraș, procentul persoanelor cu limba maternă maghiară este de doar 16,94%, și locuiesc dispersat prin oraș.
Prim-ministrul recunoaște în discursul său că, de fapt, nu se adresează acestei doamne (inexistente), ci se adresează regiunii geografice Ținutului Secuiesc, care se întinde în imediată vecinătate a orașului și este parțial sub aceeași administrație, și atribuie responsabilitatea exclusivă pentru problemele sociale specifice regiunii pe seama minorității maghiare care trăiește în număr mare în zona respectivă. Îl îndemnăm pe prim-ministru să nu exploateze în campania electorală situația socială vulnerabilă a minorităților, întrucât responsabilitatea statului este de a îmbunătăți și susține condițiile sociale ale acestor grupuri, acordând o atenție specială femeilor, fără a face distincție pe baza naționalității. Contrar celor spuse în discurs, dacă un cetățean român de etnie maghiară și vorbitor de maghiară absolvă o universitate în București în limba română (deoarece nu există facultate cu predare în limba maghiară în București), este imposibil să nu vorbească românește și, de asemenea, este imposibil să nu-și găsească un loc de muncă.
Dacă într-o anumită regiune o comunitate vorbește propria limbă maternă, acest lucru nu înseamnă că utilizarea limbii minoritare izolează comunitatea. De fapt, domnul Ciolacu dorește să transmită maghiarilor din România că, dacă ar renunța la drepturile lor lingvistice și culturale, nu ar mai trăi izolați și ar deveni cetățeni deplini ai României, sugerând cumva că în prezent sunt cetățeni de rang secund? Deși România se prezintă ca o țară în care drepturile minorităților sunt respectate, unde există multilingvism, multiculturalism și respect reciproc între cetățeni, prim-ministrul nu are dreptul să utilizeze în campania PSD mesaje care să judece minoritățile. Pentru un prim-ministru al unei țări membre a Uniunii Europene, multilingvismul ca valoare ar trebui să se reflecte în discursurile de campanie ținute într-o regiune multilingvă, și în niciun caz nu ar trebui să vorbească despre limba maternă a unei minorități naționale într-un context negativ. Când va veni momentul în care un partid politic din România va recunoaște într-un discurs de campanie electorală valoarea multilingvismului și a unei comunități multietnice?
Secuimea este o regiune geografică care de secole întregi a fost denumită astfel de către popoarele care trăiesc acolo. Ne place sau nu, acesta este un fapt. Din păcate, mulți cred că Pământul este plat, dar el rămâne rotund. În mesajele sale de campanie, Ciolacu a enumerat toate toposurile anti-maghiare existente: limba maghiară ca factor de izolare, sărăcire, cauzator de dezavantaje sociale și eterna și plictisitoarea legendă urbană „În Secuime nu am putut să cumpăr pâine”. Se pare că Ciolacu intenționează să câștige aceste alegeri, printre altele, promovând un anti-maghiarism subtil. Poporul român și alegătorii merită mai mult de atât. În interiorul comunității maghiare, singurul beneficiar al acestor mesaje este UDMR, care, la fel ca Ciolacu, câștigă alegerile cu mesaje de campanie depășite de 30 de ani și le transmite alegătorilor maghiari că „doar noi vă putem proteja de anti-maghiarism”.
Declarația lui Ciolacu conform căreia în Secuime nu a existat niciodată autonomie, sau dacă a existat, nu „românii” au luat-o, este cu siguranță falsă, pentru că chiar și sub administrația română a existat Regiunea Autonomă Maghiară, apoi Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară între anii 1952 și 1968, și lumea nu s-a prăbușit, nici măcar nu a fost zguduită.
Ar fi binevenit ca în acest an super-electoral, dacă liderii sau candidații PSD sau ai altor partide vor simți nevoia să se refere la comunitatea maghiară din România, să utilizeze termenul de „cetățeni români de naționalitate maghiară” și să evite folosirea expresiei „români de naționalitate maghiară”.
Premierul a mai anunţat că “eu nu voi accepta excese şi legi care să favorizeze anumiţi români de altă etnie”. Este regretabil că un prim-ministru al unei țări membre a Uniunii Europene nu înțelege și nu cunoaște natura convențiilor internaționale privind drepturile omului și drepturile minorităților, care beneficiază grupuri vulnerabile și dezavantajate, în cazul nostru, oferind drepturi minorităților naționale din România, prin care situația lor dezavantajată poate fi îmbunătățită. Ar fi de așteptat, la 30 de ani după revoluție și după ratificarea mai multor convenții internaționale, ca prim-ministrul României să înțeleagă că există legi care favorizează grupuri dezavantajate, minorități naționale, femei, copii, persoane cu boli sau cu dizabilități.
În concluzie, am dori să solicităm PSD-ului și tuturor reprezentanților partidelor politice din România să formuleze mesajele campaniei electorale într-o manieră care respectă minoritățile naționale din România, într-un mod demn pentru o țară membră a Uniunii Europene, și să se abțină de la mesaje populiste care pot alimenta tensiuni între majoritate și minorități, cum ar fi declarații de genul „România aparține românilor” și că „în România toți sunt români”.